header parallax image
Tentațiile unei Eve
  • Acasă
  • Tentații
  • Câteva cuvinte despre Eva
  • Acasă
  • Tentații
  • Câteva cuvinte despre Eva
Tentații

Astăzi, cel mai dor îmi e de mine

13 mai 2016 28 mai 2018 eva9311 views

Azi, mi-e dor de mine!

Mi-e dor de copilăria aia frumoasă și lipsită de griji, de bucuria sinceră care mi se ivea în ochi. Atunci, vedeam frumosul în orice lucru – faptul că găseam un leagăn liber când mergeam în parc, plimbările la zoo, rezolvarea unui puzzle alături de tata, zilele în care o convingeam pe mama să mă ia cu ea la serviciu.

Îmi lipsesc râsetele de copii și dorința de a sta afară cât mai mult – atunci aveam impresia că timpul trece atât de ușor pentru că mereu mă jucam și totul era atât de palpitant. Acum abia aștept să intru în casă și totul pare istovitor, timpul parcă stă în loc, iar jobul nu prea seamănă cu joaca.

Mi-e dor de primii fluturi în stomac, de emoția care m-a cuprins când m-am îndrăgostit de vecinul dintr-o scară vecină care mă striga mereu la geam, să ies afară.

Mi-e dor să-mi rănesc genunchii jucând „prinsea” pe lângă bloc decât să-mi fie rănit sufletul de vreun bărbat mult prea preocupat să alerge și după alte femei.

Mi-e dor să nu mă mai preocup de cum arăt, să iau orice pe mine și să fug la joacă. Să mă murdăresc și să nu-mi pese, să mă cațăr în copaci, să mă julesc și să mă certe mama.

Îmi lipsește acea nepăsare copilărească –  să nu-mi pese care-o fi prima impresie pe care o las, să nu mă mai gândesc la prejudecăți, să deschid gura și să spun tot ce gândesc.

Mi-e dor să aștept cu atâta nerăbdare o nouă zi ca să mă pot bucura ca un copil de tot ce mă înconjoară.

Mi-e dor, mă bucur, rememorez, deci trăiesc.

 

 

azicopilăriemi-e dor
eva13 mai 2016
previous story

Care sunt adevărații eroi?

next story

Am chef să te…

S-ar putea să-ți placă și

Iubirea înseamnă mai mult „mi-e dor” și mai puțin „mă doare”

13 mai 2016 28 mai 2018

Am crezut în tine când n-am crezut în mine

13 mai 2016 28 mai 2018

Când am decis să ne rupem sufletele?

13 mai 2016 28 mai 2018

3 comentarii

  1. Raluca Bădița spune:
    15 mai 2016 la 11:06

    Dorul asta il duc si eu….

  2. Radu Frost spune:
    24 mai 2016 la 10:53

    Cred că fiecare etapă a vieții are frumusețile ei de neînlocuit, acele frumuseți care să stârnească nostaligia și să nu poată fi retrăite dar care pot determina omul să creadă că poate fi mai bine, mai frumos, mai simplu, mai curat, mai bucuros. Da, duc dorul copilăriei chiar dacă cele triste de atunci sunt mai multe, dar dorul acela este motivant azi. Știu că trebuie să-mi simplific viața.

  3. Alle spune:
    25 iunie 2016 la 07:28

    Asa nostalgie ce ma cuprins! E greu sa fi om mare! ? si o spun cu mana pe inima dupa doar 20 de ani de viață!

Comments are closed.

Urmărește-mă pe Facebook

Articole recente

  • Am crezut în tine când n-am crezut în mine
  • Când am decis să ne rupem sufletele?
  • De-ar fi să o iau de la zero, aș alege să nu te mai iubesc
  • Tu mi-ai întors toată lumea pe dos
  • Cu inima mea schioapă

Arhive

Te aștept pe pagină


© 2021 Tentațiile unei Eve - Toate drepturile rezervate.
Construit și întreținut de Uprise.