Sunt femeie și, de multe ori, când venea vorba de a mă arunca cu capul înainte în brațele unui bărbat eram prima. Asta nu înseamnă că acel cap desfășura și o activitate cerebrală normală în ceea ce-l privește pe respectivul, inima preluând frâiele acțiunilor mele. Și uite așa, de multe ori, pentru a-mi reveni capul pe umeri, dădeam serios cu fundul de pământ.
Dragostea, uneori, este ca o clepsidră. Când inima ți-e plină de celălalt, creierul ți-e gol, se dezbracă de orice urmă de rațiune. E ca și cum mintea ta ar pleca într-o vacanță, timp în care sufletul preia conducerea și produce o telenovelă de succes.
Nu-i un lucru rău să te lași purtat de val și să te dăruiești unui om care merită, însă totul cu măsură – cu o măsură de responsabilitate, un gram de scepticism, o urmă de maturitate și o minte bine ancorată în realitate.
Când construiești un început alături de un om, nu-ți uita capul! Oricât de ofertantă ar fi varianta pe care ți-o prezintă inima, n-o lua de-a gata. Fix gramul ăla de rațiune îți poate fi pansament în cazul unei dezamăgiri și, totodată, poate fi pilonul unei relații sănătoase, în care conștientizezi că „până la adânci bătrâneți” este de fapt până când fericirea voastră nu va mai împărți același drum.
Privește-te pe tine și încearcă să vezi viața și fără el, căci vorba aia-i adevărată – el azi este, dar mâine poate pleca. O relație sănătoasă însă, nu impune bariere și te lasă să te dezvolți frumos, cât să poți aprecia omul lângă care ai petrecut atât momente bune, cât și mai puțin bune chiar și după ce iubirea dispare.
Pe de altă parte, atunci când întorci clepsidra cu susul în jos și creierul ți-e plin de planuri, gata să facă față unui nou început, în cămâruțele inimii bate vântul, căci, după cum știm, dragostea te lovește atunci când te aștepți mai puțin, când ești nepregătit ori cu creierul gol.
P.S. Când te lovește dragostea, dacă ți se umple inima și ți se golește creierul, nu uita de al șaselea simț care, de multe ori, te îndrumă către decizia corectă!
