Degeaba îmi oferi totul dacă nu aud cum îmi bați în piept
Vreau să te simt aici, în partea stângă a pieptului și nimic altceva. N-am să-ți cer tot ce-mi poți da, căci aș fi nedreaptă. Poate că nici eu nu ți-aș putea oferi totul, dar îți voi pune sufletul meu în palme și voi avea încredere că n-ai să-l sfărâmi în bucăți.
Nu am nevoie să-mi intri în grații, nu am nevoie să mă bați la cap cu vorbe fără sens. Mai bine bate-mi în piept, de la prima oră a dimineții până noaptea târziu. Găsește acel loc cald și vulnerabil, instalează-te acolo, dar nu-l murdări.
Noi, femeile, atunci când ne îndrăgostim ne pierdem capul, dar când începem să iubim cu adevărat ne descoperim inima și ne dorim ca ea să bată acolo, în partea stângă a pieptului alături de o parte din inima bărbatului care a ocupat cel mai important loc.
Nu am nevoie de lucruri, flori, cadouri. Mi le pot cumpăra și singură. Am nevoie de ceva ce nu poate fi cumpărat sau oferit, ci doar câștigat. Am nevoie să-mi câștigi respectul, încrederea și apoi, ușor, ușor să-mi ajungi la inimă.
Știi, unei femei degeaba îi atingi trupul dacă nici măcar nu-i ajungi la suflet. Degeaba îi săruți buzele dacă ale tale nu spun nici măcar o vorbă care să o facă să i se zburlească pielea. Degeaba îi porți grija doar atunci când o ai prin preajmă. Chiar dacă femeile par simple, pe atât sunt de complicate și diferite, fiecare în parte. De aceea trebuie să ai grijă de fiecare inimă pe care ajungi să porți în palme.
Am nevoie să te simt bărbat, să-ți simt prezența chiar și atunci când nu ești prin jur, să te port în minte întreaga zi, ca mai apoi să ajung acasă și să te sărut, să mă cuibăresc la pieptul tău și să-ți ascult inima, să-mi ascult inima. Am nevoie să mă simt protejată de brațe puternice, să mă simt iubită și să ofer tot ce am mai de preț bărbatului care mă va face să-l simt. Acolo, în partea stângă a pieptului.
