Chiar dacă nu-și exprimă nevoia exacerbată de sex la fiecare două fraze sau, pur și simplu, nu le stă în caracter să ofere măcar mesaje subliminale, femeile iubesc sexul.
Majoritatea tind să evite subiectul cât de mult posibil fie de rușine, fie din cauza stereotipului „asta sigur e curvă”. Și, fie vorba între noi, sexul mai mult se face decât se discută.
Ei bine, nici alea care vorbesc despre sex nu sunt curve, domnilor! Sunt mai îndrăznețe, mai curioase și le doare undeva în zona cotului de părerile altora.
Nouă, femeilor, ne place să fim satisfăcute. Ne place să fim dorite, să fim vânate, să vedem bărbatul cum arde de nerăbdare să ne …pătrundă. Ne place să ne jucăm, asta e clar – cu mintea, cu trupul și mai puțin cu sufletul.
Femeilor le place sexul ăla bun, făcut din pasiune, chiar dacă puține recunosc asta – unele îl mai numesc și dragoste. Femeilor le place să se deconecteze de la tot ce înseamnă cotidian prin sex, să pătrundă cu totul într-o altă stare, totul să fie lasciv, provocator, murdar, eliberator. Să fie satisfăcute întru totul, să simtă că nu mai pot de plăcere, să aibă cât mai multe orgasme, să li se usuce gura, să răsufle ritmic, să strângă cearșaful între degete și să geamă îndelung.
Să fie satisfăcute, dar și să satisfacă bărbatul. Cu o singură șoaptă la ureche să-i zburlească pielea, să-l sărute ușor pe gât, cât să fie sigură că-i posedă simțurile, să-l atingă suav și să-l facă să-i tremure genunchii când o are între picioare.
Și femeilor le place să se gândească la sex, la cele mai mișto poziții, la fetișuri încă neexperimentate, la bărbați buni, ai naibii de buni și la cum le-ar atinge, pe unde, cât de pasional, cât de tandru.
Chiar dacă le place sexul, femeile preferă calitatea, fapt dovedit prin amintirile legate de partidele avute de-a lungul vieții – vor avea seri de neuitat și seri ce se doresc a fi uitate cât mai repede cu putință.
